Afişul original al filmului Faust (1926)
Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Sibiu, din acest an, a reuşit să aducă un număr record de spectatori la filmele din program. Un număr foarte mare de bilete s-a v�ndut şi pentru proiecţiile speciale, care s-au ţinut �n aer liber. Unul dintre evenimentele „surpriză” din cadrul festivalului a fost proiecţia filmului
Faust (Germania, 1926), la biserica fortificată de la Cisnădioara. Aproximativ 200 de spectatori au privit vrăjiţi eterna luptă �ntre bine şi rău, tentaţia omului de a face pact cu diavolul pentru a-şi �ndeplini dorinţele, p�nă la finalul triumfător al iubirii. Toate acestea au fost reprezentate prin imaginile filmului mut
Faust (regia Wilhelm Friedrich Murnau), rulate �n simbioză cu muzica ambientală creată live de ansamblul
Einuiea.
Friedrich Wilhelm Murnau
�ntr-o minunată seară de iunie, undeva pe la ora 8 seara, membrii formaţiei Einuiea intră �n cetate, instal�ndu-şi aparatura, găsind timp pentru repetiţii,
�nainte de sosirea spectatorilor. �ncă e lumină, iar �n aşteptarea �nceperii spectacolului am găsit un bun prilej pentru a mă plimba �mprejurul cetăţii, după cum este numită biserica de către localnici. Biserica „Sf�ntul Mihail” este o construcţie din piatră care a fost ridicata �ntre anii 1162 şi 1223, fiind considerată una dintre cele mai vechi şi mai reprezentative monumente istorice pentru stilul romanic din Transilvania. Ceea ce mi-a atras atenţia �ncă de la urcarea dealului st�ncos a fost priveliştea impresionantă pe care o oferă locul; un cadru natural format din dealuri şi munţi, iar �n spate se poate admira imaginea pitorească a satului Cisnădioara. De menţionat că biserica este recunoscută şi pentru acustica sa prielnică spectacolelor.
Voluntarii TIFF de la Cisnădioara (foto Radu Rădescu)
Seara se lasă şi voluntarii �ncep să instaleze torţe pe l�ngă cărarea care duce către locul care va găzdui evenimentul. Oameni de tot felul, mai tineri,mai bătr�ni, unii cinefili, alţii doar curioşi �ncep să se �nghesuie la poarta cetăţii pentru a-şi cumpăra un loc pe scaun. Biletele s-au epuizat rapid, iar mulţi s-au mulţumit să vizioneze filmul din picioare. Totul e pregătit, �ntunericul acaparează locul, iar ceea ce urmează este pus sub stăp�nirea fanteziei şi a misterului. Imaginile picturale alb-negru �ncep prin a-l prezenta pe alchimistul Faust. Dumnezeu şi Satana se luptă pentru a stăp�ni lumea. Pentru a regla conturile, aceştia pun un pariu pe sufletul lui Faust. �n urma unei epidemii, Faust �şi arde toate cărţile, furios că nu a putut face nimic pentru a se �mpotrivi morţii. Satana �l trimite pe Mefisto să-l ispitească pe Faust, �nt�i prin false indicii despre cum ar putea vindeca oamenii, apoi cu �ntoarcerea, pentru o zi, la tinereţe.
Imagine din filmul
Faust
Elementele picturale folosite de regizorul F.W. Murnau, influenţat din romantismul şi expresionismul german, se pliază perfect pe muzica oferită de
ansamblul Einuiea prin instrumente de suflat, de percuţie, chitară electroacustică, kazoo, psalteriu, saz şi voce. O altă inovaţie marca Einuiea a fost introducerea unor pasaje din opere ale lui Mihail Bulgakov despre mitul pactului cu diavolul, acestea fiind rostite �n sincron cu momente cheie din film.
Ansamblul Einuiea la Cisnădioara (foto Radu Rădescu)
Trupa Einuiea este un ansamblu unic �n felul său, care a luat naştere la Bucureşti, �n anul 2003. Este vorba de un cvartet compus din Călin Torsan (fluiere tradiţionale, flaute, mandolină, voce), George Turliu (voce, baglamas, kazoo, saz), Silviu Fologea (chitară) şi Juan-Carlos Negretti (darbuka, bongos, percuţii) iar conceptele spectacolelor sunt realizate de către Radu Rădescu. Proiectul
Faust este de fapt o combinaţie inovatoare �ntre cele trei genuri de expresie artistică, cinematografie, film şi literatură, contur�nd o nouă formă de spectacol. Astfel s-a recuperat o peliculă uitată sau poate necunoscută de mulţi, din patrimoniul cultural universal, �ntr-un mod plăcut şi accesibil publicului larg. �n cadrul TIFF, ansamblul Einuiea �n colaborare cu actriţa Crenguţa Hariton au prezentat şi alte proiecte similare:
Nosferatu (2007),
Prăbuşirea casei Usher (2008),
Cabinetul figurilor de ceară (2009) şi
Moartea obosită (2011). Evenimentul a fost cu adevărat fascinant, iar locaţia aleasă a completat atmosfera de poveste care m-a urmărit p�nă la cobor�rea dealului Cisnădioarei.
______
Autor:
Horia Orlandea